Rezultatele 1 - 10 din 10 pentru "catalin lenta"

Cu puțin peste 15 miliarde de euro, agricultura României va face cu adevărat performanță, a calculat ministrul Adrian Oros.

Fermierii din România nu sunt nicidecum egali cu aceia din Vestul Uniunii Europene. O știe toată lumea, iar cei care se ocupă cu producerea de hrană o simt în fiecare zi; de aceea și constantele cereri de tratament similar și nediscriminare, rezultatul fiind deocamdată o ploaie de promisiuni și termene destul de îndepărtate. Să explicăm cu valorile pentru plățile directe în agricultură.

Nu mai puțin de nouă miliarde de euro este propunerea de suplimentare a politicilor comunitare în agricultură, bani cu care Comisia Europeană vrea să facă uitate, măcar în parte, problemele fermierilor. Să fie clar, este vorba de ceva în plus peste o propunere anterioară de buget pentru următorul exercițiu financiar, buget care dădea frisoane agriculturii din Estul Europei. Acum aproximativ doi ani, Comisia Europeană vorbea de o reducere, deloc mică, a sumelor alocate Politicii Agricole Comune.

Agricultura și economia rurală au fost grav afectate (de recenta epidemie), recunosc oficialii europeni, care însă nu reușesc să și găsească cele mai potrivite soluții la problemele vechi și la cele noi. Deocamdată se caută bani prin toate cotloanele, inclusiv prin rezerva de criză, se mai dă câte ceva punctual, pentru un domeniu sau altul, se mai relaxează câte o regulă … și cam atât. Dacă tragi linie, vezi că banii ajung poate pentru o țară comunitară, nicidecum pentru toate 27.

Aflu că un deputat vrea ca unitățile administrate de stat și primăriile să cumpere, atunci când se poate, numai produse alimentare românești, lucru care ar fi un nou sprijin pentru fermierii și producătorii din România

Știu că una dintre soluțiile la actuala criză sanitară și la cea economică ce va urma este urmarea îndemnului clasic ”prin noi înșine”. Fără să mă gândesc la autarhie, concept imposibil chiar și în post-globalizare, cred că măcar pe alocuri putem fi autosuficienți, așa cum este cazul în domeniul agriculturii și alimentației. Așa că recenta declarație a președintelui Iohannis este un argument perfect în această chestiune.

La două luni de când a fost confirmat primul caz de infectare cu coronavirus în România ne-am întors la normalitatea pe care o știam demult. Lucrurile de actualitate încep să își piardă din importanța de moment, iar discursurile publice se îmbracă tot mai mult în haine politice.

Tare bine o să ne mai fie, tuturor; și fermierului, și mie, consumator, și IMM-istului (iertare, nu eu am inventat termenul), și statului, care ne taxează pe toți. Mă rog, pe majoritatea.

Nu pentru că nu vrea, ci pentru că nu poate să se oprească. Și, la fel ca multe alte domenii din economie, ar cam avea nevoie de o mână întinsă din partea statului. Stat care, din grabă, neștiință sau lipsă de bani, o cam trece cu vederea, ba chiar, din grabă, uneori o și încurcă.

Suntem ocupați mai toată ziua cu lupta împotriva pandemiei și cei mai mulți stăm blocați în casă, privind temători la cifrele care se tot rostogolesc amenințător pe televizor. Ne tot spunem că o să treacă și ne gândim prea puțin la ce va fi de făcut după. În timpul ăsta, fermierii, mici sau mari, țăranii, medicii veterinari, agronomii, tractoriștii sau mecanicii, nu au vreme să își facă griji pentru că agricultura nu așteaptă.